» » Fermierii din Bărăgan vor să cultive soia

 
 
 

Fermierii din Bărăgan vor să cultive soia

Author: adrian on 19-06-2014, 09:25, Views: 269

0

Fermierii din Bărăgan vor să cultive soia

Cultură de soia în Bărăgan

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, cultura de soia - modificată genetic - ocupa un loc important în structura de culturi din țara noastră


Odată cu alinierea la regulile europene și eliminarea culturilor modificate genetic, fermierii români au renunțat și    la cultivarea soiei nemodificate genetic, întrucât implică cheltuieli mai ridicate și producții mai mici. Reprezentanții Donau Soja caută soluții pentru rentabilizarea acestei culturi în România.

Se dorește mărirea suprafețelor cultivate cu soia, facilitarea accesului fermierilor la programe de instruire/pregătire, creșterea profitabilității fermierilor, stimularea și finanțarea cercetării pentru soia - material semincer și tehnologii agricole și facilitarea accesului fermierilor la piețe de desfacere.

Întâlnirile dintre fermierii dintr-o anumită zonă agricolă se pot dovedi benefice atâta timp cât pot aduce un plus de informație, un schimb de experiență sau noi cunoștințe. La începutul lunii aprilie, fermierii din zona de sud a țării și-au dat întâlnire la Drajna cu reprezentanții Donau Soja pentru a cunoaște detaliile proiectului privind cultivarea de soia nemodificată genetic în România. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu firmele Euralis Semințe, Biso România și BASF, prezentările celor prezenți fiind axate pe potențialul uriaș pe care-l are România în cultivarea soiei și pe oferta de semințe și de soluții tehnologice recomandate la această cultură.

„Diferența de producție dintre soia modificată genetic și cea nemodificată genetic este de 10 până la 25% ca potențial, iar la nivelul costurilor se ajunge la o diferență de 160 dolari/ha. Cu soia nemodificată avem 3 tratamente cu erbicide, din care 2 se fac prin trecere de 2 ori, deci ar fi 5-6 tratamente. Pentru soia modificată, se fac maxim 2 treceri”, a explicat Viorel Nica, fermier și președinte al LUAIR.

 

România poate produce 2 milioane tone de soia, anual

Pe termen mediu, România poate ajunge la o suprafață cultivată cu soia de 476.420 ha, cu o producție totală de 1,19 milioane tone/an, iar pe termen lung, suprafața cultivată ar putea ajunge la 717.500 ha, cu o producție totală de 1,79 milioane tone, a explicat Ursula Bittner, reprezentantul Donau Soja Austria. Uniunea Europeană este o zonă prielnică pentru dezvoltarea culturii de soia, având în vedere că doar 0,4% din suprafața cultivată cu soia la nivel mondial este în UE.

Dacă un sfert din suprafața cultivată cu porumb la ora actuală ar fi orientată către cultivarea soiei, se poate ajunge la 2,4 milioane hectare de soia în UE, cu un potențial de producție de 6 milioane tone anual, în 2018, iar cele mai mari perspective de dezvoltare sunt în Croația, Serbia, România și în Ungaria, consideră Ursula Bittner. Serbia cultivă deja o treime din suprafața cu soia din UE, în timp ce România și Croația dețin doar câte 8% din plantațiile de soia ale UE.

 

Fermierii înființează platforme demonstrative

Un punct important al proiectului Donau Soja în România este reprezentat de identificarea celor mai potriviți hibrizi pentru acest areal de cultură. În acest sens, s-au pus deja bazele a două platforme demonstrative în zona de sud, la Fetești, și în zona de vest, la Turda. „La mine în societate se face o platformă cu 31 de soiuri de soia pe mai multe variante de îngrășăminte, perioadă de fertilizare, tratamente chimice.

Prin această platformă vrem să vedem care din cele 31 de soiuri se acomodează cel mai bine în România. Cultura de soia este pretențioasă la soare, la umiditate, nu se poate face în zonele cu precipitații puține decât cu irigații. Eu am toată suprafața la irigat. Cultiv soia din 1990, dar s-a redus foarte mult suprafața din cauza lipsei de irigații în sud. În trecut cultivam soia modificată genetic pe 1.500 ha. Anul acesta am semănat 800 ha, iar anul trecut am avut 500 ha cu soia (...)

Am mărit suprafața cultivată cu soia tocmai datorită acestui proiect (Donau Soja - n.r.) și mi-am propus să fac și multiplicare de sămânță, pentru că în 2-3 ani va fi un gol de sămânță de soia”, a explicat Viorel Nica, administrator al Agrichim Fetești.

Lucian Buzdugan, directorul exploatației din Insula Mare a Brăilei a insistat pe potențialul imens al acestei culturi în România, dând ca exemplu Insula Mare a Brăilei. „Îndrăzneam să fac comparație între evoluția Argentinei când a descoperit cultura soiei și cea a României când va descoperi această cultură cu adevărat.

Noi nu am fi în concurență cu niciuna din țările europene, ba din contră, am sprijini industria alimentară europeană, am da garanția că nu avem nici un fel de amestec cu soia modificată, având în vedere ca noi am întrerupt cultura de soia modificată de 7 ani. Deci putem avea o cultură curată cu un procent de sub 1% cu influență modificată genetic. În Insula Mare a Brăilei am crescut suprafața față de anul trecut de la 7.500 ha în total (cultură de bază și cultură dublă) la 12.000 ha. Cred că ne apropiem între 15 și 20% din toată cultura de soia din România”.

Pentru a reduce numărul de tratamente necesare în cultura de soia, specialistul din Insulă a adus hibrizi din Argentina pentru a-i testa. „Sămânța este foarte scumpă și va trebui să ne convingem că merită să o luăm. Vom plăti mai scump sămânța, dar nu vom mai folosi cele 6 erbicide cu 5 tratamente ci probabil numai 2 erbicide”, a explicat Buzdugan.

Pentru fermieri, succesul proiectul este determinat într-o oarecare măsură și de sprijinul financiar pe care l-ar primi din partea Guvernului și de la UE.

 

Bărăganul cere apă!

Una dintre problemele majore cu care se confruntă fermierii din zona de sud a României este reprezentată de lipsa precipitațiilor, în condițiile în care sistemul de irigații este distrus. „Vom avea probleme cu seceta, pe care nu o putem combate decât cu sistemele de irigații, dar acestea sunt la pământ. Nu am sistem de irigații, sistemul în zona mea nu mai este în stare de funcționare pentru că nu s-a vrut menținerea și exploatarea lui. Eu unul nu cred nimic până nu văd și faptele”, a explicat fermierul

Virgil Arpășanu - administrator al Arprest SRL Dragalina. 
Alți fermieri au investit, prin proiecte proprii, în sisteme de alimentare cu apă pentru a-și îmbunătăți randamentul culturilor. „Avem și noi problema cu care se confruntă toți fermieri din zonă, adică lipsa de precipitații, care unori poate să compromită o cultură chiar în faza finală.

Dar există amenajări, avem un proiect în derulare. Sperăm să rezolvăm și această problemă a irigării. Proiectul este în jur de 500.000 euro, implică amenajare locală de irigat, cu rampe de irigat, cu lineare de irigat cu alimentare din canal. Sunt achiziționate deja echipamenele, urmează să le punem în lucru”, a explicat Aurel Petruș, fermier care practică agricultură ecologică în județul Călărași.

În Insula Mare a Brăilei, marea problemă este excesul de umiditate din această primăvară, care afectează culturile. „Excesul de umiditate ne face în continuare să înregistrăm pierderi, să cheltuim bani foarte mulți cu împinsul apei. Refacem întreg sistemul de desecare. Din cele 1.400 km am reabilitat peste 600 km”, a spus Buzdugan. Societatea Agricost continuă și investițiile în sistemul de irigații, anul acesta urmând să reabiliteze încă 2.000 ha pentru a ajunge la 43.000 ha irigate.

 

ÎN SUD, RAPIȚA ESTE AFECTATĂ PE 20% DIN SUPRAFAȚĂ

Cultura de rapiță pare a fi afectată în procent de 20% în urma apariției unor crăpături pe tija principală. „Unii spun că din cauza timpului rece, iar o altă variantă ar fi lipsa de asimilare a borului. Tulpina de rapiță a crăpat longitudinal, cultura fiind afectată într-un procent de 20%, iar semnalele sunt că va progresa acest fenomen. Producția de rapiță în România nu a depășit niciodată 3 tone/ha acolo unde se face tehnologie. Supărarea noastră este că prețul rapiței este estimat la 330 euro/tonă față de 370-380 euro/tonă cât a fost acum un an. S-ar putea să avem 2 handicapuri anul acesta, unul legat de preț și al doilea privind stadiul de dezvoltare și atacul din cultura de rapiță”, a explicat Viorel Nica, care are în cultură 900 ha de rapiță. 

Efectele nedorite ale fenomenului de crăpare a tijei florale pot fi evitate prin tratamente cu fungicide. „Pentru rapița care este într-o fază de dezvoltare mai mare, datorită umidității și precipitațiilor a apărut fenomenul de crăpare a tijei florale. Eu spun colegilor să nu se sperie, să facă tratament cu fungicid ca să prevină instalarea unor boli la rapiță”, a explicat Virgil Arpășanu.
Și în Insula Mare a Brăilei cultura de rapiță este afectată: „Au apărut mici probleme la cultura de rapiță în zonele în care a fost mai avansată și a fost prinsă de un îngheț, de minus 2 grade. S-au produs o serie de fisuri. Vom avea ceva pierderi la rapiță, le vom cuantifica puțin mai târziu”, ne-a explicat Lucian Buzdugan.

Și problemele acestui an agricol nu se opresc aici. Dăunătorul Tanymecus din cultura porumbului și a florii soarelui este o altă provocare. 


VOCEA FERMIERULUI

Virgil Arpășanu: „Noua lege a terenurilor mi se pare o catastrofă, adică vrem să distrugem ultima ramură a economiei românești cu acest sistem. Chiar dacă pământul rămâne pe loc, fondurile și banii pe care statul ar trebui să-i impoziteze nu mai sunt, căci profiturile se returnează în țara de origine. În legătură cu impozitarea agriculturii, cred că mai este puțin și vom plăti impozit pentru că mergem cu tractoarele pe câmp. Asta prevăd acum”.

 

Sursa : Revista FERMA

Category: Stiri Asociatie

Dear visitor, you are browsing our website as Guest.
We strongly recommend you to register and login to view hidden contents.