» » » Frații Mancă s-au întors în Bărăganul copilăriei

 
 
 

Frații Mancă s-au întors în Bărăganul copilăriei

Author: admin on 23-04-2014, 10:46, Views: 308

0

Tudor și Ion Mancă - oameni trecuți de floarea vieții - au hotărât să se așeze la vatra părintească. În anul 1994, au înființat Întreprinderea Familială Mancă și s-au apucat serios de muncă. Pe frații Mancă - unul inginer TCM-ist, celălalt economist - ceva tainic îi chema în Bărăganul copilăriei. Poate viața aspră din veșnicia întinderii de stepă. Ori dorința de a sfinți prin sudoarea muncii un pământ parcă uitat de bunul Dumnezeu.

 

„Făceam naveta pentru a prăși porumbul”

Au început cu cele cinci hectare și ceva de teren, pământul tatălui. „În primul an, făceam naveta, munceam amândoi la Galați. Vinerea, veneam cu trenul și prășeam amândoi pământul lui tăticu’, cinci hectare, și plecam duminica înapoi”, își amintește Ion Mancă.

De atunci, IF Mancă a crescut natural, de la an la an, în sensul că afacerea din satul pierdut pe șesurile Bărăganului de mijloc, pornită în 1994 aproape de la zero, a ajuns acum la 400 de hectare de teren arabil, parte proprietate, parte arendate. La care se adaugă un sector zootehnic. „Ferma a crescut natural, nimeni nu a venit să ne dea vreun ban de început. Tot ce vedeți este făcut prin muncă cinstită!

Nu am lucrat și nu lucrăm la negru. Pentru profitul realizat am plătit dări la stat de peste 800 de milioane de lei vechi”, ne-au declarat Ion și Tudor Mancă.

Tot ce au câștigat au reinvestit de la an la an, cu toate că erau și alte trebuințe. „Noi am cultivat legume, am început cu 40 de ari de grădină. Spre exemplu, în 2006, aveam 10 hectare de legume, a fost anul în care am avut cea mai mare suprafață de legume, din care am făcut și bani. Ce s-a întâmplat? Pe atunci, nici nu era impozitul pe venitul agricol, deci puteai să reinvestești fără probleme”, ne-a explicat Tudor Mancă.

Puterea exemplului personal a fost... „contagioasă” și benefică în același timp, ceea ce a făcut ca în zonă să se dezvolte un bazin legumicol. Frații Mancă au fost primii care au deschis drumul unei afaceri cu legume de care au beneficiat mulți săteni din Dudescu. Mai ales cei tineri au fost atrași de cultivarea legumelor de grădină.

 

Un ciclu de producție sub bune auspicii

Când am vizitat ferma din Bărăgan, într-un sfârșit de noiembrie, era o zi frumoasă, însorită, parcă prea primăvăratică. Am putut observa câmpul înverzit. Starea de vegetație a plantelor de cultură era excelentă. Pentru acest ciclu de producție, IF Mancă a cultivat 100 de hectare cu rapiță și 60 de hectare cu grâu. Urmează, în primăvară, a fi semănat porumbul pe 150 de hectare, floarea soarelui pe 70 de hectare și plantele de nutreț.

Grâul era înfrățit, rapița avea de la cinci frunze în sus, cu toate că a fost semănată oarecum mai târziu, pe 20 septembrie. În zonă, epoca optimă stabilită de specialiști coincide cu prima decadă a lunii septembrie. Dar, vremea a fost bună, a ținut cu cei harnici, mai ales că de sus a căzut și o ploaie dumnezeiască, de fix 36 de litri/mp.

Rapița este frumoasă, în cultură au introdus genetică valoroasă, respectiv hibrizii Nelson de la Syngenta și Exagone de la Monsanto, viguroși și cu mare rezistență la ger, la boli și la dăunători.

Culturile se dezvoltă bine, au hrană suficientă din moment ce au fost fertilizate cu îngrășăminte binare - azot și fosfor - 18/46/0 în doză de 200 kg/hectar. În primăvară vor mai primi încă o doză de aproximativ 200 kg/ha de azot, fazial, la grâu, și o singură dată la rapiță.

 

Deșertul, departe de cernoziomul ciocolatiu

În zona Dudescu, pământul nu e strălucit, are o structură nisipoasă, cu un grad de fertilitate mai scăzut. Aici, fostul CAP avea 500-600 de hectare de viță-de-vie nobilă. E defrișată. Frații Mancă au în cultură și o parte din terenurile fostelor vii. Cheltuiala pe hectar este mai mare, pentru că trebuie suplimentată doza de îngrășăminte chimice. Aflăm că trebuie aplicate cam cu 50 la sută mai mult decât ar da un fermier pe un sol cu fertilitate normală.

„Trebuie să bagi mai mult ca să faci aceeași producție. Pământul nostru nu se compară nici pe departe cu cernoziomul ciocolatiu de la Urleasca, aflată la 20-30 de km, unde este considerat cel mai bun pământ din țară! Noi suntem pe malul drept al Călmățuiului și toată zona de la Însurăței până la Rușețu e cunoscută ca fiind cu risc de deșertificare”, ne precizează Ion Mancă.

 

În anii buni, pământul a răsplătit munca

Totuși, lucrat bine, pământul a răsplătit din plin eforturile fermierilor. În anii anteriori, s-au obținut și 3 t/ha la floarea soarelui, 9-10 t de porumb boabe/ha, 2,5 t/ha de rapiță, iar la grâu, cu soiul Glosa, s-a înregistrat o medie de 6,5 t/ha. Orzul nu-l cultivă, deoarece temperaturile extreme din iarnă pot cauza pierderi masive ce ar compromite întreaga cultură. De regulă, sămânța de grâu C1 este produsă în fermă.

Explotația agricolă a fraților Mancă a trecut prin momente grele. Dar, în ciuda greutăților, a unui an agricol deosebit de dificil, a închis anul pe plus. Profitul nu este mare, dar e suficient pentru ca agricultorii să privească spre viitor cu destulă seninătate.

 

Avantajele „cooperativizării”: imputuri la jumătate de preț

Din discuțiile purtate cu fermierii, s-a desprins o idee aparte: asocierea. IF Mancă este membru fondator al unei cunoscute cooperative agricole, născută cu greu, după multe opreliști, poticneli și îndărătnicii. Avantajele constituirii acestui grup de producători nu s-au lăsat mult așteptate.

„La nivel de județ, împreună cu încă 20 de fermieri, am înființat Cooperativa Braicoop. Acum, toate inputurile le luăm împreună. Avantajele sunt enorme, întrucât cumpărăm produse de care avem neapărată nevoie și cu 50 la sută mai ieftin față de prețurile de listă”, conchid frații Mancă.


„Facem treaba ca și croitorul”

Curiozitatea gazetărească mă face să întreb cine este... tehnologul? Iată ce răspuns primesc de la Ion Mancă: „Internetul e la dispoziție, revistele agricole... Calitatea și producția vin tocmai de la faptul că suntem mai fricoși decât un inginer de specialitate.

Eu, înainte să fac lucrarea de tehnologie, mă uit de două - trei ori, avem discuții între noi, ne consultăm, care este norma cea mai corectă de sămânță, de substanțe chimice, citim de două - trei ori până să luăm o decizie. Facem treaba ca și croitorul. De aici apare rigoarea. Iar când nu suntem siguri, mai dăm și telefoane pe la cei care mai știu, că în zonă sunt buni specialiști”.

 

Arenda plătită la timp a întărit încrederea oamenilor

IF Mancă a crescut an de an ca suprafață, pentru că administratorii au fost oameni serioși care și-au respectat angajamentele față de proprietarii de terenuri. Au dat arenda la timp oamenilor, care a fost de la început frumoasă: o tonă de știuleți, 700 kg de grâu la hectar sau contravaloarea acestor produse la data recoltării.

Au câștigat încrederea oamenilor, ceea ce nu este deloc puțin lucru. La început nu puteau să preia mai mult teren în arendă, nu aveau înzestrarea tehnică necesară. „Noi am pornit cu un U 650 pe care l-am luat pe Fermierul, parcă. Apoi am mai luat un utilaj și am făcut două tractoare. De fapt, primul tractor al nostru a fost unul mic, de 45 de cai”, a explicat Tudor Mancă.


Utilaje pentru modernizarea fermei

Explotația agricolă IF Mancă are la această oră dotarea necesară pentru a face o agricultură modernă. În anul 2008 a obținut finanțarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 121 - Modernizarea exploatațiilor agricole, derulat prin PNDR.

Valoarea totală - 145 de mii de euro. Cu acești bani au fost achiziționate un tractor John Deere, de 155 CP și utilajele aferente: plug, disc, greblă, presă de balotat, precum și două echipamente de irigat cu tamburi.

La această zestre tehnică se adaugă agregate de prelucrat solul, mașini de semănat direct în miriște, cisternă din aluminiu, remorci de transport...
Anul trecut au luat în leasing o combină Claas 240 Avero cu echipamentul de recoltat pentru culturi prășitoare. Combina este pe jumătate plătită, în schimb, celelalte utilaje sunt integral achitate.

 

Pensionarii americani au ajuns în Bărăgan!

Intenția fermierilor este să aducă în proprietate cât mai mult teren. Deja au 73 de hectare cumpărate și vor să se ducă undeva la 200 de hectare. Ne spun că în zonă, concurența este mare. Vin străini cu firme înființate în România și cumpără cu 5.000 de lei hectarul. Spre exemplu, una dintre societățile interesate are în spate... Sindicatul Pensionarilor din SUA?!

 

Apa, marea problemă a fermierilor

Tudor Mancă a lucrat o vreme, după Revoluție, la fostul IAS Galați pe postul de economist la sectorul hidro. Știe cel mai bine să prețuiască apa. Zice că dacă nu ai un sistem de irigații bine pus la punct, nu poți face agricultură performantă și nici producție! Pentru fermă, ar mai fi nevoie de echipamente de udare; există doi tamburi și câteva aripi clasice de ploaie.

Însă au nevoie de încă două instalații cu tamburi și stația de pompare trebuie modernizată. „Avem mari probleme cu apa. Noi suntem la a patra treaptă de pompare. În canalul de irigații, apa ajunge la un cost de 530 lei mia de mc; cu preluarea de către noi, cu toate cheltuielile, se ridică la peste 700 de lei mia de mc.

Mult! Și ca să faci o cultură bună de porumb trebuie să-i dai trei ape. Ar însemna aproape 2.000 de lei numai apa de irigat; plus încă pe atâta inputurile, deci se ajunge la 40 de milioane hectarul. Din cauza tarifului la apă, inființarea unui hectar de porumb costă circa 4.000 de lei! Noi am făcut credite de nevoi personale ca să putem face producție, să cumpărăm îngrășăminte chimice, erbicide, motorină, sămânță”.

Tudor Mancă ne spune că ar fi de acord să renunțe la subvenția pentru zonă defavorizată, numai ca apa să fie adusă la stația de punere sub presiune fără costuri, așa cum este peste tot în Europa.
În continuare, fermierul ne spune că este hotărât să elaboreze un proiect pe Măsura 125 pentru modernizarea stației de punere sub presiune prin OUAI Insula Verde, constituită în zonă.

 

O fabrică de brichete, în așteptarea scânteii

Până atunci, însă așteaptă finanțarea unui proiect, depus nu cu mult timp în urmă, pentru realizarea unei fabrici de brichete din resturi vegetale. Valoarea totală este de peste 200 mii de euro, din care cofinanțarea reprezintă 15 la sută.

În zonă este o criză fantastică de lemne de foc, păduri nu sunt și atunci brichetele și peleții pot fi o soluție pentru a încălzi locuințele sătenilor. În plus, va asigura noi locuri de muncă pentru tineri și continuitate în activitate pe timp de iarnă pentru unii dintre angajații IF Mancă.

 

Cuvântul care schimbă o stufoasă documentație

În derulare se mai află încă un proiect pe Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri, accesat de Adrian, fiul lui Ion Mancă. Totuși, după cum ne declară fermierii, în întocmirea proiectelor sunt greutăți enorme, e multă alergătură și tot atâta birocrație. „Noi, cei care avem cât de cât o bună pregătire, cu mare greutate reușim. E alergătură multă. Un om simplu nu are cum să facă un proiect; peste tot întâmpini greutăți!

Acum vrem să construim un saivan pentru animale. Trebuia să obținem un aviz de la Sănătatea publică. Nu l-am primit pentru o simplă chichiță. Terenul pe care este construit saivanul e din categoria neproductiv. Dintr-o eroare de redactare, în proiect a fost trecut ca fiind arabil. Dar în contractul de concesiune cu Primăria scrie clar - teren neproductiv.

Nu s-a ținut cont! Acum trebuie s-o luăm de la capăt, să refacem documentația cadastrală, să corectăm... și totul pentru un simplu cuvânt! Greutățile pleacă și de factorii județeni, de la APDRP, APIA, instituții ale căror funcționari se uită la tine ca la un dușman de clasă! Parcă ar spune: În loc să ajute, să zică: . N-au nici o treabă, nu ajută cu nimic”, spune cu mâhnire Tudor Mancă.


OPORTUNITĂȚI DE AFACERI... PE ARIPILE VÂNTULUI

Frații Mancă sunt oameni întreprinzători, de acțiune, energici. Nu stau o clipă locului, au încercat de toate. Până în 2007, au cultivat soia modificată genetic, plante pentru uleiuri volatile, au avut în cultură țelină, leuștean, muștar... Acum, în fiecare an pun pepeni și niciodată nu ies în pierdere.

În gospodărie, au amenajat un capăt de seră, cu caldarină, pentru producerea răsadurilor de legume. În fiecare sezon se scot până la 15 mii de fire, atât pentru a fi plantate în câmp în grădina proprie, cât și pentru piața liberă. De departe, răsadurile scot cheltuielile de peste iarnă.

Alături, sunt solariile acoperite cu polietilenă, cu instalație de irigare prin picurare, întinse pe o suprafață de 20 de ari. Vânturile puternice din această vară au rupt în două rânduri folia din material plastic.

Undeva în spate, se înfiripă o microlivadă care în final va fi dotată cu instalație de irigare prin picurare și va fi acoperită cu plasă împotriva graurilor. Mâhnirea a fost mare atunci când au dispărut vreo 20 de pomișori plantați de curând!

 

Ardeiul împărțit „frățește”

În jurul casei au fost cultivați câțiva ari de ardei gras. Dar Ion și Tudor Mancă au ținut cont de faptul că în sat sunt destui cu... „mâna ușoară”. Așa că au împărțit „tovărășește” suprafața: „cinci ari pentru cei care fură, iar restul pentru noi!”

În apropiere, se întinde o batistă de vie hibridă.
Fermierii ne spun că aici, în Bărăganul de mijloc, sunt destule oportunități de afaceri, numai să vrei să muncești. Poți crește fazani, prepelițe, iepuri de casă, familii de albine...

Deja, pe aripile vântului, a apărut o nouă oportunitate. În curând, se va dezvolta un parc eolian în comuna Zăvoaia, format din 28 de turbine. Șase dintre acestea vor fi amplasate chiar în ferma IF Mancă și vor aduce un plus de capital, în urma închirierii suprafețelor de teren pe 35 de ani.

Un membru al familiei a lucrat la Institutul de Cercetări Piscicole de la Galați. Într-un viitor, nu prea îndepărtat, are ambiția de a amenaja un iaz cu pește și o... crescătorie de sturioni! Sturioni de Bărăgan!
Îndepărtându-mă de ferma fraților Mancă, mi-a străfulgerat un gând prin minte: poate că ar trebui schimbată denumirea întreprinderii Familiale, prin înlocuirea unei singure vocale. S-ar potrivi mai bine... IF Muncă!


PROIECȚIA UNUI VIITOR ÎN ZOOTEHNIE

În ziua documentării, la fermă se construia un modern saivan pentru adăpostirea efectivului de animale: ovine și caprine. Meșterii erau angajați la montarea acoperișului. Adăpostul, ce costă peste un miliard de lei vechi, va fi utilizat și ca depozit de cereale în lunile de vară.

Viitoarea construcție este dotată cu hidrofor, contor de apă, sursa provenind de la un puț forat la 62 m, și va fi utilată cu o modernă instalație de muls. În apropiere este amplasată o moară cu ciocănele pentru prepararea furajelor grosiere, cu un motor de 22 kW. Depozitul de furaje din împrejurimi are cantități suficiente de lucernă, ovăz, sorg și coceni de porumb, pentru sezonul de iarnă.

„Saivanul l-am făcut cu eforturi financiare proprii. În gândul nostru a stat să abordăm un proiect european, să aducem un nucleu de 200 de capre din rasa Alpina franceză, să le ținem în stabulație, să le exploatăm corespunzător și să facem brânză de capră. De asta am băgat peste 1 miliard de lei vechi în adăpost”, spune Tudor Mancă.

Saivanul era necesar. Iarna trecută, zăpada a acoperit cu totul sectorul zootehnic aflat în plin câmp. Timp de trei zile, cât au stat sub nămeți, bietele animale s-au adăpat numai cu omăt. Într-un târziu, au fost furajate pe deasupra, printr-o spărtură făcută prin muntele de zăpadă. Dacă viscolul ar mai fi durat o zi-două, toate dobitoacele s-ar fi prăpădit.  

 

Un berbecuț și nouă mioare au făcut o turmă mare

IF Mancă deține oi din rasa Carabașă de Teleorman, recunoscută pentru producția mixtă (lapte-carne-lână), rezistentă la boli și intemperii, bine adaptată în toate zonele de câmpie. În urmă cu șapte-opt ani a cumpărat un berbec și nouă oițe de la Măldăeni, de lângă Roșiorii de Vede. Acum, jumătate din efectiv e Carabașă de Teleorman.

La fermă lucrează și un băiat, angajat cu carte de muncă, să aibă grijă de oi. De fapt, la IF Mancă, lucrează, după cum ni s-a spus, oameni excepționali: cinci angajați cu carte de muncă și, când este nevoie, sunt atrași și muncitori zilieri.

Pentru furajarea animalelor au concesionat o suprafață de aproape 37 de hectare de izlaz, din care o bună parte este scarificată și semănată cu plante perene.

„Avem un efectiv total de 250 de caprine și 200 de ovine. Ideea cu saivanul este să creăm un lot valoros de capre de 3-400 capete, pe care să le avem pe producție. Să dea fiecare, nu trei litri la mulsoare cum este în alte părți, ci numai un litru, și tot te menții pe profit. Dacă ai lua un litru seara și unul dimineața, și ai mulge automat, și ai avea și o mică făbricuță - deja brânza de capră s-a dus undeva la 24 de lei kg -, ar fi o afacere”.

Tudor Mancă a continuat să dezvolte planul viitoarei îndeletniciri profitabile care să pună în valoare potențialul animalier. „După aceea, la nivel de asociație de crescători, una aici, la Zăvoaia, una la Cireșu, am putea investi într-un abator.

Au fost abatoare particulare, dar au murit; n-au avut materia primă. S-a pornit invers, mai întâi cu abatorul, în loc să se pornească cu câmpul, cultura mare, cu fermele de creștere. Știm că sunt mii de capete de animale în zonă. La Însurăței cred că sunt 20 de mii de oi și capre. Numai primarul de la Cireșu are 900 de ovine”.


 

Category: Stiri din agricultura » Agronomie

Dear visitor, you are browsing our website as Guest.
We strongly recommend you to register and login to view hidden contents.