» » » Ziua Cooperativelor - Editia 2 - BRAILA

 
 
 

Ziua Cooperativelor - Editia 2 - BRAILA

Author: adrian on 30-05-2017, 10:55, Views: 187

0 Cooperativele cultivatorilor de cereale vor să-şi facă o alianţă

Ziua Cooperativelor - Editia 2 - BRAILA


Reprezentanţi ai cooperativelor de fermieri din cultura mare s-au întâlnit la Brăila pentru a discuta problemele comune cu care se confruntă. Au decis iniţierea unei asociaţii, precum şi redactarea unui document cu priorităţile administrative ale fermierilor. Acesta urmează să fie trimis comisiilor de agricultură din Parlament, ministrului Agriculturii şi prim-ministrului.

La Ziua Cooperativelor de cultură mare, de la Brăila, au fost reprezentate 11 organizaţii: 15 Februarie Rotunda (Olt), Agri Sud (Ilfov), Argeş BioSud (Argeş), Banat Agro Vest (Timiş), Braicoop (Brăila), Dobrogea Sud (Constanţa), Oltenia Cereai Nord (Olt), Tinoasa (Teleorman), Unirea Covurlui (Galaţi), Unirea Şuţeşti (Brăila), Vlaşca 2008 (Giurgiu).

Evenimentul a avut loc cu sprijinul exclusiv al Adama, lider mondial în produse fitosanitare off-patent. Principala hotărâre a fost crearea unei asociaţii reprezentative pentru cooperativele de cultură mare, care să reprezinte şi promoveze fenomenul cooperatist în dialogul civil cu autorităţile. Urmează redactarea unui statut care să fie adoptat de cooperativele participante.

Stimulente pentru cooperative

Constantin Mocanu, preşedintele Braicoop, din Brăila, a vorbit, în deschiderea evenimentului, despre necesitatea unei legislaţii care să le dea motive fermierilor să se asocieze în cooperative. “Simt că, dacă nu se vine cu ceva stimulări, încet-încet o să dispărem şi noi”, spune Mocanu. îşi doreşte ca MADR să facă reglementări care să favorizeze cu adevărat asocierea. Nu înseamnă neapărat avantaje fiscale noi.
Mocanu dă exemplu o măsură oricum luată de guvern: sprijinirea producerii de tomate în extrasezon. Crede că ar fi trebuit dată doar pentru membrii cooperatori. l-ar fi îndemnat astfel pe producătorii de legume să se asocieze.
Florin Constantin, director pentru dezvoltarea strategiei la Adama, consideră că îmbunătăţirea funcţionării cooperativelor are ca efect întărirea lanţului de valoare în agricultură. “Cooperativele sunt o formă de guvernanţă care creează stabilitate pentru membrii care reuşesc să-şi gestioneze mai bine anumite aspecte de achiziţii, vânzări, riscuri, dar generează stabilitate şi pentru ceilalţi actori de pe lanţ, pentru procesatori, de exemplu”, apreciază Constantin. El vorbeşte despre o platformă cooperatistă, o invitaţie adresată şi altor agricultori de a se alătura. Potenţialul este mare. Din 8,5 milioane de hectare se lucrează în mod profesionist doar 4,5 milioane. în spatele acestor cifre sunt milioane de oameni a căror viaţă este legată de agricultură, într-o măsură mai mică sau mai mare. Vocea unei organizaţii de acest fel îi poate interesa şi pe politicieni

Cererile cooperativelor

Participanţii au convenit să transmită autorităţilor un document de poziţie. Din multitudinea de probleme dezbătute au fost alese câteva pentru a fi înaintate ministrului Agriculturii, comisiilor din Parlament şi prim-ministrului.
Cel mai mare impact asupra activităţii fermierilor este necesitatea includerii aspectului agricol al comasării şi raţionalizării terenului în procesul de cadastrare, o temă propusă de Florin Constantin.
S-a mai discutat despre subvenţii sau facilităţi specifice pentru asocierea fermierilor. Florentin Bercu, director executiv al ProAgro, a propus realizarea unui proiect de lege al cooperativelor care să înlocuiască actuala Legea a cooperaţiei agricole 566 rămasă din 2004.
Printre alte probleme semnalate este cea a relaţiei cu fondurile de vânătoare. Fermierii care lucrează terenuri aflate în vecinătatea pădurilor suportă pierderi semnificative. Spre exemplu, porcii mistreţi “merg pe rând” şi culeg boabele de porumb abia însămânţate, iar cerbii lopătari pasc lanurile de grâu, semnala Marin Rizescu, director executiv al cooperativei Oltenia Cereai Nord.

Modelul francez

Fermierii români privesc cu admiraţie spre cooperativele franceze devenite corporaţii. Le idealizează, deşi, în Franţa, unii membri le contestă.
Există cel puţin două diferenţe majore între situaţia din România şi cea din Franţa. Francezii s-au asociat în urmă cu 50-80 de ani, pentru a supravieţui. Lucrează suprafeţe mai mici şi rentabilitatea e scăzută. Fermierii români deţîn- frecvent o mie de hectare şi câştigă suficient.

De ce s-ar asocia fermierii

Principalul motiv pentru care fermierii se asociază este pentru a cumpăra inputuri la preţuri mai bune. Atunci când cumpără împreună cantităţi mari, prin licitaţii, obţin discounturi semnificative din partea distribuitorilor.
Al doilea motiv, care devine şi el tot mai popular, este vânzarea în comun a cerealelor, fapt ce aduce preţuri mai bune şi un mic stimulent fiscal în primii ani de existenţă ai cooperativei.
în afară de acestea, fiecare cooperativă mai vine şi cu alte argumente. O altă tendinţă majoră pare aceea de a investi în capacităţi de depozitarea în comun.

Investiţii în baze de recepţie şi depozitare

Ştefan Stănescu, vicepreşedinte la Cooperativa 15 Februarie Rotunda, judeţul Olt, spune că prioritară este o cât mai bună organizare internă şi investiţii în baze logistice şi silozuri care să deservească pe toţi membrii cooperativei. Nu există însă un proiect pe termen scurt. “Noi suntem o cooperativă mică de fermieri mari. Avem 7 membri care lucrează 15.000 de hectare. Vrem să facem o magazie de cereale la Dunăre. A fost o cale ferată pe care sperăm să o refacem. Estimăm că vom realiza investiţia în doi ani”, spune Stănescu. Investiţia s-ar ridica la o sută de mii de euro. Membrii cooperativei se gândesc şi la silozuri, dar nimic nu a fost decis deocamdată. “Vom putea încărca şi descărca cereale, respectiv îngrăşăminte”, spune Stănescu. Extinderea nu este un scop în sine. “Pe măsură ce fermierii vor auzi de rezultatele obţinute în zonă, vor fi interesaţi să vină către noi”, mai spune Stănescu.

Consultanţă agronomică

Cooperativa Tinoasa încearcă să stabilească o tehnologie unitară. Alexandru Haită, directorul ei, le oferă membrilor consultanţă agronomică.
“în cadrul cooperativei discutăm despre tehnologii. Când sunt multe idei puse cap la cap iese ceva bun. Dacă nu ar exista cooperativa, nu ai avea posibilitatea să te întâlneşti într-un grup de 30 de persoane şi să discuţi cazuri concrete”, punctează el. Următorul pas în cooperativă: investiţii în partea de depozitare şi comercializare. “Este cel mai avantajos pentru noi în momentul de faţă”, spune Haită, cu fermitate. Pe termen lung, se uită spre o oportunitate de a procesa materia primă. Momentan nu există un proiect.
“La noi, în Teleorman, sunt câţiva actori importanţi în morărit şi panificaţie. O parte sunt la noi în cooperativă. O idee ar fi ca să îi reunim pe toţi sub aceeaşi umbrelă, chiar dacă fiecare are propriul business, ca să putem să creştem. Suntem în discuţii. Probabil că după şedinţele din octombrie-noiembrie vom veni cu ceva mai concret. Până atunci fiecare are sarcina de a analiza serios ideea şi de a găsi oportunităţi”.

Puncte în plus pentru proiecte

“Cei care accesează proiecte europene primesc un punctaj mai bun, între 11 şi 15 puncte. Dacă nu eşti membru OIPA, trebuie să ai în cooperativă procesatori cărora să le vinzi marfa. întâmplarea face că noi avem trei fermieri care au mori şi procesează. Este suficient. Este atât de bine...”, consideră Marin Rizescu, director executiv al cooperativei Oltenia Cereai Nord.
“Ca proiecte de viitor ar fi nemaipomenit un siloz pentru 50-60.000 de tone. Am pus ochii pe un teren cu cale ferată, dar este greu”. El remarcă şi un risc al cooperativelor, deşi nu a fost afectat. “Dacă nu urmăreşti bursa şi preţurile futures, poţi să devii necredibil ca cooperativă”.

Analize de sol, cupajare, dobânzi preferenţiale

Cooperativa Braicoop, din Brăila, are un laborator propriu în care face analize de sol şi de apă la preţuri preferenţiale pentru membri. Ei plătesc doar contravaloarea reactivilor, ceea ce reprezintă un preţ de câteva ori mai mic decât cel perceput pentru fermierii care nu sunt membri, pentru că laboratorul reprezintă şi o sursă de venit. Anual sunt făcute analize pentru 2.000 de hectare, o zecime din suprafaţa înscrisă în cooperativă.
Pe un teren de trei hectare, cumpărat de cooperativă, se lucrează la amenajarea sediului în care se va muta şi laboratorul. Tot aici se construieşte o hală în
care se vor putea depozita 5.000 de tone de cereale şi sunt modernizate şi alte spaţii de depozitare pentru îngrăşăminte şi produse de protecţia plantelor. Au optat pentru o depozitare pe termen scurt a cerealelor, în silobag. “Mai mult de trei săptămâni, o lună nu are rost să ţinem. Este mai economic. Costurile sunt mai mici”, spune Constantin Mocanu, preşedintele Braicoop.
Unul dintre avantajele unei baze de recepţie îl reprezintă posibilitatea de cupajare a recoltei. O recoltă de calitate superioară, care oricum nu ar fi bonusată de cumpărător, poate să crească preţul producţiei unui fermier care a avut dificultăţi şi nu au reuşit să obţină parametrii de calitate.
Investiţiile sunt şi ele favorizate. Membrii Braicoop pot să ia credit cu o dobândă negociată, mai mică decât a pieţei, fără garanţii. Cooperativa este garantul. Pot obţine 500-700 lei/ha. “Peste 70% din cooperatori şi-au luat. Sunt bani pe care nu trebuie să îi justifici. Mulţi cooperatori au cumpărat pământ”, spune Mocanu.
Un ajutor care nu trebuie neglijat este de ordin administrativ, fie că este vorba de vânzare ori de cumpărare. “Nu mai am stresul preţurilor, dau un telefon şi îmi rezolvă cooperativa”, remarcă fermierul. Simte că, astfel, munca îi este uşurată.

Preţ mai bun la motorină

Nicolae Sofone, preşedinte al cooperativei Dobrogea Sud, dă un exemplu de beneficiu financiar: scad costurile cu combustibilul. Cooperativa are un contract cu Rompetrol pentru motorină. Ultima dată au făcut o economie de 40 de bani. “La sfârşit de an mai primim un bonus pentru că avem un plan de 1.000 de tone”, mai spune fermierul.
Şi el vorbeşte despre avantajul unei forţe de vânzări. în iarnă a avut de vânzare 2.100 de tone de grâu. Urmărea un preţ de 72-73 bani/kg, dar a primit o ofertă pentru 75 bani/kg, luat din curte, fapt ce l-a încântat.
Preşedintele vorbeşte însă şi despre interese exterioare pentru deturnarea de la obiectivele membrilor prin tentative de corupere a decidenţilor din cooperative.

Sursa: Profitul agricol 20/2017

Category: Stiri din agricultura » Agricultura

Dear visitor, you are browsing our website as Guest.
We strongly recommend you to register and login to view hidden contents.