» Informatii generale

 
 
 

Informatii generale

Cu o suprafata de 238 mii de km patrati si o populatie de aproximativ 21 milioane locuitori,Romania este ca dimensiune un important nou stat UE.In acest sens,zona rurala joaca un rol important,chiar esential atat prin dimensiune cat si prin functiile rezidentiale,economice si recreationale pe care le indeplineste.
Dupa definita nationala, zona rurala in Romania detine 87,1% din teritoriu si 45,1% din populatie,respectiv 9,7 milioane de locuitori.In vederea dezvoltarii agriculturii si imbunatatirii spatiului rural s-a ajuns la concluzia ca singura modalitate viabila in scopul realizarii acestor obiective in agricultura este asocierea. Pe această cale se pot rezolva mult mai uşor diverse probleme privind aprovizionarea, desfacerea şi lucrările agricole, în mod special lucrările mecanizate sau cele ce necesită un volum mare de muncă manuală.

Având în vedere că desfăşurarea activităţii din agricultură în acest cadru, al asocierii, oferă posibilităţi mult mai largi de creştere a profitului fiecărei ferme, revine ca un rol esenţial pentru consultantul agricol, să ghideze fermierii către colaborare şi organizarea în forme asociative.

A. Prezentare generală

1.    Avantajele asocierii în diverse forme asociative

-    Aderarea la asociaţie pentru atingerea obiectivelor comune este voluntară.
-    Membrii formei asociative îşi păstrează dreptul de proprietate, aceştia îşi iau angajamentul de a lucra împreună.
-    Membrii îşi aleg conducătorul din rândul lor.
-    Decizia în ceea ce priveşte problemele asociaţiei se iau în mod democratic.
-    Nu există intervenţia statului în funcţionarea formei asociative, reglementările interne nu se impun din exterior, ci se stabilesc la nivelul formei asociative.
-    Asociaţia asigură pentru membrii ei o mai bună exploatare a resurselor, terenurilor, o mai bună achiziţionare a factorilor de producţie, o mai bună valorificare a produselor agricole – toate aceste servicii sunt în concordanţă cu obiectivele asociaţiei şi toate sunt orientate în interesul membrilor acesteia.
-    Se asigură eficacitate, realizarea de profit la nivelul fermei.
-    Îmbunătăţirea şi creşterea capacităţii de negociere cu alţi agenţi economici pentru fiecare din membrii asociaţi, în acest fel asociaţia asigură o mai bună poziţie pe piaţă, inclusiv în respectarea contractelor economice şi în asigurarea serviciilor.
-    Creşterea veniturilor membrilor asociaţiei.
-    Orientarea spre activităţi rentabile.
-    Posibilitatea diversificării activităţilor membrilor.
-    Creşterea satisfacţiei membrilor pentru munca depusă şi sporirea încrederii în forţele proprii şi în activităţile desfăşurate.
-    Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi grăbirea conectării membrilor asociaţiei, a producătorilor agricoli la cerinţele economiei de piaţă.
-    Încurajarea dezvoltării locale/regionale în concordanţă cu tradiţiile existente şi cu o mai bună folosire a condiţiilor naturale (resurse şi mediu).


2. Cum se poate înfiinţa o formă asociativă (etapele ce trebuiesc parcurse):

1. Identificarea posibilităţilor de asociere

Identificarea la nivel local a unor producători agricoli sau a altor persoane recunoscute ca fiind lideri de către comunitatea respectivă.

~ Calităţi necesare unui potenţial candidat pentru conducerea unei asociaţii
- să fie acceptat de grup
- bun organizator
- să ia decizii prompte şi competente
- capacitate de comunicare: să ştie să lucreze cu oamenii; să aibe cunoştinţe şi relaţii
- să fie onest
- să fie bun psiholog, abil negociator
- adept al promovării noului
- să lucreze efectiv cu membrii asociaţiei
- să fie persuasiv
- prevăzător şi bun gospodar
- tolerant, cu măsură
- să acţioneze transparent
- să fie motivat
- vârsta şi sănătatea să-i permită o activitate susţinută.

~ Realizarea unei liste, de către specialistul agricol implicat în activităţi de extensie, cu posibile obiective de asociere;
de asemenea, se vor  identifica problemele comune existente la nivelul unor grupuri de producători.
- Evaluarea receptivităţii producătorilor agricoli faţă de formele asociative cu statut juridic sau fără.
- Organizarea unei întâlniri lipsită de caracter oficial, în care specialistul consultant va furniza următoarele informaţii:
a) cum funcţionează asociaţia,
b) care pot fi avantajele asocierii,
c) care pot fi obiectivele asocierii,
d) alegerea unui grup de iniţiativă dintre producătorii agricoli prezenţi la întâlnire, din acest grup va face parte şi viitorul lider al asociaţiei,
e) cheltuieli necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea unei asociaţii,
f) forma de management a asociaţiei (este prezentată de liderul ales,
g) modalităţile de realizare a activităţilor de administrare şi control în interiorul asociaţiei,
h) modul de susţinere a materializării obiectivelor asociaţiei, inclusiv finanţarea acestora,
i) pentru a asigura înfiinţarea unei asociaţii este necesar să fie ales un grup de iniţiativă,
j) realizarea unei liste care să includă următoarele elemente: numele, adresa celor prezenţi, precum şi alte informaţii considerate de grupul de iniţiativă necesare şi care să se refere la viitorii membri.

2.    Înfiinţarea formei asociative

-    Se va organiza o nouă întâlnire cu membrii potenţiali pentru evaluarea posibilităţilor de înfiinţare a asociaţiei şi pentru precizarea obiectivelor viitoarei asociaţii;
-    Grupul de iniţiativă organizează prima întrunire pentru alegerea liderului şi întocmirea a două tipuri de documente, după cum urmează:

a)    Documentul pentru înregistrarea asociaţiei la administraţia publică locală; acest document va conţine informaţii privind:
      1.    numele asociaţiei,
      2.    obiectivele asociaţiei,
      3.    numele, adresa şi mijloacele de producţie(pământ, echipament agricol sau alte mijloace de producţie) subscrise de viitorii membri,
      4.    numele liderului care în acelaşi timp este persoana care reprezintă interesele asociaţiei în toate relaţiile economice şi sociale, oficiale şi neoficiale.
b)    Documentul care cuprinde principalele reglementări privind funcţionarea asociaţiei, acest document include cel puţin următoarele aspecte:
      1.    reglementări privind modul de folosire a mijloacelor de producţie în scopul atingerii obiectivelor asociaţiei;
      2.    admiterea şi retragerea membrilor din asociaţie, condiţiile minime pentru retragerea unui membru din asociaţie,
      3.    sarcinile liderului şi/sau ale consiliului de administraţie,
      4.    funcţionarea adunării generale a membrilor asociaţiei precum şi numărul de întâlniri anuale preconizat,
      5.    balanţa de plăţi a asociaţiei pentru analiza costurilor,  
      6.    modul de finanţare a cheltuielilor asociaţiei,
      7.    condiţiile pentru plata diverselor servicii prestate între membri,
      8.    dezmembrarea asociaţiei.

-  Înregistrarea legală a asociaţiei la autoritatea publică locală

3.    Greşeli tipice în înfiinţarea unei forme asociative

•    Identificarea incorectă a motivaţiei constituirii formelor asociative,
•    Identificarea greşită a grupurilor vizate şi a liderilor acestora de opinie,
•    Insuficienta cunoaştere a mentalităţilor locale,
•    Prezentarea insuficient de atractivă a beneficiilor aduse de asociere,
•    Omiterea întocmirii listei cu membrii participanţi,
•    Omiterea constituirii comitetului de iniţiativă şi acţiune,
•    Omiterea colectării cotizaţiei iniţiale,
•    Omiterea reprogramării întâlnirilor următoare,
•    Insuficienţa clarificare a faptului că răspunderea revine membrilor asociaţiei şi nu consultantului,
•    Insuficienţa înţelegere de către membri a cerinţelor şi concluziilor studiului de fezabilitate,
•    Selectarea greşită a formei asociative, care este inadecvată cerinţelor grupului,
•    Insuficienta înţelegere a principiului democratic de funcţionare în cazul cooperativelor şi în consecinţă a drepturilor şi obligaţiilor ce revin membrilor,
•    Asumarea puterii de către o persoană (grup de persoane) în defavoarea celorlalţi membri,
•    Retragerea tardivă a consultantului din funcţia de lider şi reorientarea lui spre o funcţie de sprijin,
•    Acceptarea de către consultant a unor foloase materiale sau a unor promisiuni de foloase pentru activitatea prestată.



B. Tipuri de forme asociative prevăzute de legislaţia din România – descrierea cf. actelor normative

Definirea formelor asociative

Formele asociative reprezintă organizaţii cuprinzând un număr de producători, constituite în vederea satisfacerii unor cerinţe comune, ce nu se pot soluţiona pe cale individuală, sau se pot soluţiona foarte greu pe această cale.

Principalele forme asociative prevăzute de legislaţia din România sunt următoarele:


1. Asociaţiile
2. Cooperativele
3. Grupurile de producători





1.    Asociaţiile
1.1. Scopul înfiinţării unei asociaţii:

•    urmărirea unui interes general, local sau de grup;
•    facilitarea accesului asoc. şi fundaţiilor la resurse private şi publice;
•    parteneriatul dintre autorităţile publice şi persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial;
•    respectarea ordinii publice
•    dezvoltarea durabilă a producţiei agroalimentare;
•    corelarea nivelului producţiei şi calit. produselor cu cerinţele pieţei, creşterea producţiei;
•    îmbunătăţirea sistemului informaţional privind cererea şi oferta;
•    dezvoltarea pieţelor agroalimentare şi formarea spiritului de afaceri;
•    promovarea produselor agroalimentare pe piaţa  int. şi ext.;
•    asigurarea de drepturi egale pt. toţi membrii;
•    apărarea intereselor membrilor în relaţiile acestora cu organismele guvernamentale şi administraţia de stat ;
•    promovarea unor practici şi tehnologii care să asig. prot. mediului;
•    asigurarea de consultanţă pt. asociere, management şi marketing;

1.2. Procedura de infiintare si functionare a asociatiilor  in conformitate cu O.U.G.26/2000

Definitie: Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizrea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial.

• In vederea derularii activitatii pentru infiintarea unei asociatii se vor parcurge urmatorii pasi:
◦ Obtinerea dovezii privind disponibilitatea denumirii de la Ministerul Justitiei.In acest sens se va depune o cerere  in cadrul Directiei Relatii cu publicul si cooperare cu ONG,pentru care se va plati taxa specifica;
◦ Dovada disponibilitatii sediului (proprietate,inchiriere,etc);
◦ Constituirea patrimoniului initial al asociatiei in valoare de cel putin dublul unui salariu minim brut pe economie-(760 lei ) ;
◦ Elaborarea actului constitutiv , a statutului  si a procesului verbal de constituire a asociatiei de catre membrii fondatori;
◦ Deschiderea contului bancar in numele Asociatiei ;
◦ Autentificarea statutului de catre un notar public;
◦ Inscrierea asociatiei la Judecatoria in a carei raza teritorial-administrativa isi are sediul;
◦ Inregistrarea la Directia Finantelor Publice;
◦ Obtinerea stampilei Asociatiei in baza sentintei eliberata de catre Judecatoria  in a carei raza teritorial-administrativa isi are sediul;

In vederea dobandirii personalitatii juridice asociatiile incheie actul constitutuiv si statutul in forma autentica,sub sanctiunea nulitatii absolute.

Actul constitutiv va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:

- datele de identificare a asociatilor nume/denumire,domiciliu/sediu)
- exprimare vointei de asociere si a scopului propus;
- denumirea asociatiei;
- sediul asociatiei;
- durata de functionare a asociatiei (pe termen determinat-cu indicarea termenului de functionare , pe termen nedeterminat)
- patrimoniul initial al asociatiei in valoare de cel putin dublul unui salariu minim brut pe economie-(700 lei RON) ;
- componenta nominala a celor dintai organe de conducere ,administrare si control ale asociatiei;
- persoana/persoanele imputernicite sa desfasoare activitatile specifice in vederea dobandirii personalitatii juridice;
- semnaturile asociatilor

Statutul va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:

- datele de identificare a sociatilor(nume/denumire,domiciliu/sediu);
- exprimare vointei de asociere si a scopului propus;
- denumirea asociatiei;
- sediul asociatiei;
- durata de functionare a asociatiei (pe termen determinat-cu indicarea termenului de functionare , pe termen nedeterminat)
- patrimoniul initial al asociatiei in valoare de cel putin dublul unui salariu minim brut pe economie-(700 lei ) ;
- explicarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
- categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
- atributiilor organelor de conducere,administrare si control ale asociatiei;
- procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere,administrare si control pe parcursul desfasurarii activitatii asociatiei;
- destinatia bunurilor in cazul dizolvarii asociatiei;
- semnaturile asociatilor;

Structurile din cadru unei asociatii sunt:

A• Adunarea Generala  - organul suprem de conducere si control in cadrul asociatiei (alcatuit din toti membrii)
Atributiile adunarii generale sunt:
a) stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei;
b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) alegerea si revocarea membrilor consiliului director;
d) alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori;
e) infiintarea de filiale;
f) modificarea actului constitutiv si a statutului;
g) dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare;
h) orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.
Adunarea generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control permanent asupra consiliului director si cenzorului/comisiei de cenzori
B• Consiliul director - Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult 1/4 din componenta sa.
Atributiile consiliului director:
a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei;
b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;
c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede altfel;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
Observatie: Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice.



C• Cenzorul/Comisia de cenzori – asigura controlul financiar intern al asociatiei.
Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori.
Atributiile Cenzorului/Comisiei de cenzori:
a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;
c) poate participa la sedintele consiliului director fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala

Ordonanta Guvernului 26/2000  prevede ca asociatia dobandeste personalitate juridica odata cu inscrierea acesteia in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a  carei raza teritorial-administrativa isi are sediul.
Actele necesare in vederea inscrierii sunt urmatoarele:
i) cerere pentru inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor
ii) actul constitutiv si statutul (in 3 exemplare autentice)
iii) dovada privind diponibilitatea denumirii-Ministerul Justitiei
iv) dovada existentei sediului asociatiei;
v) dovada patrimoniului;
vi) avizul MECT;
vii) taxa de timbru specifica;

Dupa ramanerea irevocabila a incheierii de admitere a judecatorului,reprezentantul delegat al asociatiei va solicita legalizarea acesteia prin cerere , in urma legalizarii acesteia,asociatia capata personalitate juridica si isi poate incepe activitatea.

2.    Cooperativele agricole – tipuri şi avantajele lor


2.1. Definiţie, componenţa, aportul şi calitatea de membru
în cooperative.  

O cooperativă agricolă este o organizaţie a agricultorilor privaţi independenţi, care caută să aducă avantaje membrilor săi, ca atât lor ca indivizi, cât şi gospodăriilor lor, asigurându-le o organizare de producţie, de cumpărare, de valorificare şi de servicii. Cooperativa este deţinută şi condusă de către membrii săi, care sunt în acelaşi timp co-propreitari, co-manageri şi co-lucrători, pentru propriile lor beneficii. Repartiţia rezultatelor se face proporţional cu participarea membrilor în activitatea (afacerile) cooperativei.

Conform art. 2 din Legea 566/2004: Cooperativa agricola reprezinta o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice, dupa caz, persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamîntului liber exprimat de parti, în scopul promovarii intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste, care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentei legi.

Cooperativele agricole se constituie şi funcţionează cu un număr minim de 5 persoane (art.5, Legea 566/2004)
Astfel cooperativele agricole pot fi:  -  de gr. I,  constituite din pers. fizice
-  de gr. II, din pers. juridice şi /
sau pers. Juridice

Poate fi membru cooperator al unei cooperative agricole orice persoana fizica sau juridică ce:
a) are capacitatea deplina de exerciţiu, respectiv este legal constituită;
b) împărtăşeşte scopul comun;
c) face o cerere de aderare, cu excepţia membrilor fondatori;
d) subscrie şi plăteşte numărul de părţi sociale prevăzut in actul constitutiv;
e) se angajează să respecte prevederile legale şi actul constitutiv al
cooperativei agricole;
f)  îndeplineşte orice alte condiţii prevăzute de actul constitutiv;
g) la data înscrierii in cooperativa agricolă, fiecare membru trebuie să verse cel puţin 30% din valoarea capitalului subscris, iar diferenţa se va vărsa in termen de 12 luni de la data înscrierii.( Legea 566/2004, art. 16 (3))



Cf. art.17 (1) .În cooperativa agricola drepturile si obligaţiile membrilor cooperatori sunt egale. Indiferent de mărimea cotei de participare a fiecăruia la capitalul social, fiecare membru se exprima printr-un singur vot.  
(2) Distribuirea profitului cooperativei se face în conformitate cu hotarârea adunarii generale.
Conform art.5, Capitalul social este format din parti sociale de valoare egala;   valoarea nominala se stabileste prin actul constitutiv. Partile sociale pot fi în bani si/sau în natura; aportul în numerar este obligatoriu la constituirea oricarei cooperative agricole.


Conform art. 9: În întelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) membru cooperator - persoana fizica care depune o cerere de înscriere si subscrie la capitalul social al cooperativei agricole aportul prevazut de actul constitutiv; persoanele juridice care participa la constituirea cooperativei agricole de gradul 2 sunt considerate membri cooperatori în cadrul acestor cooperative;
b) membru fondator - persoana fizica sau persoana juridica care semneaza actul constitutiv al cooperativei agricole;
c) parte divizibila - partea patrimoniului cooperativei agricole care cuprinde valoarea partilor sociale emise în schimbul aportului adus de membrii cooperatori la capitalul social, precum si dividendele cuvenite membrilor cooperatori;
d) parte indivizibila - partea patrimoniului cooperativei agricole acumulat de aceasta în decursul activitatii, mai putin partea divizibila, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori;
e) parti sociale - diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în forma materiala, de valoare egala, indivizibile, nenegociabile si care nu sunt purtatoare de dobânzi.

2.2.  Domeniu de activitate, obiective şi scop

Conform  art. 3    Cooperativa agricola este o asociatie autonoma cu un numar nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercita o activitate economica, tehnica si sociala în interesul privat al membrilor sai.

Cf. art. 7 Cooperativa agricola desfasoara activitati comerciale, fiind producatoare de bunuri si de servicii în agricultura, urmarind în acest scop::
    asigurarea condiţiilor pentru obţinerea avantajelor economice de către toţi membrii cooperatori
    asigurarea cerinţelor membrilor cooperatori în aprovizionarea cu mijloace necesare prod. agricole
    obţinerea de bunuri agricole cf. standardului de piaţa
    crearea de condiţii pentru procesarea produselor agric. la standarte de piaţă şi consum
    valorificarea producţiei obţinute
    dezvoltarea ec.-socială  a spaţiului rural

La art. 10 alin. 2 se prevede: În îndeplinirea scopurilor si obiectivelor sale cooperativa agricola poate avea sucursale, filiale, agentii, reprezentante si alte sedii secundare.

2.3. Tipuri de cooperative

•    Cooperative de producţie
•    Cooperative de aprovizionare (achiziţie)
•    Cooperative de marketing (desfacere)
•    Cooperative de servicii (mecanizare, tratamente fitosanitare, etc.)
•    Cooperative de credit
•    Cooperative multiscop (mai multe tipuri de activităţi comerciale: producţie şi aprovizionare, desfacere, alte servicii etc.).

2.4. Principiile generale de constituire şi funcţionare
a cooperativelor

•    principiul asocierii voluntare şi deschise, calitatea de membru se obţine voluntar;
•    principiul controlului democratic al membrilor cooperatori, membrii îşi aleg conducătorii dintre ei (este posibilă şi angajarea de personal specializat, dacă se prevede prin statut)
•    principiul egalităţii membrilor în luarea deciziilor de     conducere administrative, deciziile se adoptă democratic, prin participarea egală a membrilor;
•    principiul participării economice a membrilor cooperatori, membrii îşi prezervă dreptul de proprietate şi independenţa;
•    principiul autonomiei şi independenţei cooperativelor agricole, consacră  lipsa intervenţiei statului;
•    principiul educării, instruirii şi informării membrilor cooperatori;
•    principiul cooperării între cooperativele agricole;
•    principiul preocupării pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor;



2.5. Avantajele generale ale cooperativelor

    Capacitate crescută de negociere,
    Poziţie mai bună pe piaţă,
    Eliminarea concurenţei dintre producători/ prestatori de servicii,
    Creşterea cantităţii şi calităţii produselor şi serviciilor,
    Economii de capital,
    Venituri sporite pentru membrii cooperatori,
     Creşterea satisfacţiei membrilor cooperatori,
    Creşterea nivelului de educaţie,
    Favorizarea dezvoltării locale şi regionale.

2.6. Înregistrare şi funcţionare

La art. 10 (1) se prevede: Cooperativa agricola se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza pe baza actului constitutiv încheiat sub forma unui înscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, cu valoarea partilor sociale subscrise de fiecare, însotit de statut.

(art. 14)(1) Cooperativa agricola se înregistreaza la Oficiul Registrului Comertului de pe lînga tribunalul în a cărui raza teritoriala isi are sediul.
(2) Cererea de înregistrare si autorizare va fi însotita de actul constitutiv si de statutul cooperativei agricole, de dovada efectuarii varsamintelor numarului minim de parti sociale subscrise, precum si de actele privind dovada proprietatii asupra bunurilor care fac obiectul aportului în natura.
(3) Cooperativa agricola este persoana juridica de la data înregistrarii.

Cerere de înregistrare cuprinde::
•    act constitutiv
•    statut
•    dovada efectuării vărsămintelor numărului minim de părţi sociale subscrise
•    acte privind dovada proprietăţii asupra bunurilor care fac obiectul aportului în natură

Act constitutiv specifică:
•    denumire şi sediul
•    tipul şi gradul cooperativei agricole
•    lista cu numele, prenumele, locul şi data naşterii. CNP, cetăţenia, persoanelor fizice membrii fondatori / denumirea, numărul din registrul comerţului şi sediul pentru persoanele juridice membrii cooperatori
Statutul prevede:
    obiect de activitate;
    durata de funcţionare a cooperativei
    condiţiile în care se dobândeşte sau se retrage calitatea de membru
    numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale
    modalitatea de vărsare a părţilor sociale subscrise şi condiţiile de constituire a lor
    reguli privind alegerea, componenţa, şi atribuţiile adunării generale, consiliului de administraţie şi ale cenzorilor, atribuţiile şi obligaţiile acestora
    modul de dizolvare şi lichidare a cooperativei
    modul de distribuţie a profitului net sau a acoperirii pierderilor
    modul de convocare a adunărilor generale, a consiliilor de administraţie şi condiţiile de validare a hotărârilor acestora
    evidenţele contabile specifice sistemului cooperatist
    condiţiile privind înfiinţarea de sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe, secţii, puncte de lucru
    drepturile şi obligaţiile membrilor cooperatori
    modul de înstrăinare sau de transmitere în folosinţă a terenurilor, clădirilor sau altor bunuri aflate în patrimoniul cooperativei. 

Cf. art. 12, alin. (1) Cooperativa agricolă va avea denumire proprie, care să includă sintagma cooperativă agricolă.(2) Se interzice folosirea sintagmei cooperativă agricolă în denumirea societăţilor care nu au statutul de cooperativă agricolă şi forma de organizare corespunzătoare;

Capitalul social al cooperativei este de min. 5.000.000 lei pentru coop. gr.1 , şi de min. 100.000.000 lei pentru cooperativele agricole de gr. 2, fiind compus din părţi sociale subscrise la aderare şi vărsate potrivit actului constitutiv.
Numărul părţilor sociale vărsate iniţial  nu poate fi mai mic decât 1/10 din numărul părţilor sociale subscrise, iar valoarea părţilor sociale poate fi mai mică de 100.000 lei..
Un membru cooperator dintr-o cooperativă agric. poate  deţine părţi sociale în limita şi în condiţiile prevăzute în actul constitutiv, fără a putea depăşi 20%, din capitalul social al cooperativei agricole.
La intrarea în cooperativa agricolă bunurile mobile şi imobile care se constituie ca aport la capitalul social se vor evalua pentru a se determina valoarea părţilor sociale subscrise în natură de către membrii cooperatori.
În cazul cooperativelor agricole pentru administrarea şi gestionarea terenurilor agricole, bunurile care se aduc în folosinţă în cooperativa agricolă, precum şi terenurile de orice fel rămân în proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricolă având dreptul de uzufruct.
Majorarea capitalului social sau reducerea acestuia, precum şi primirea de noi membri cooperatori se fac pe baza hotărârii adunării generale;
Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social sau reducerea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, numai daca acestea sunt mai mari de 10% din capitalul social.
Reducerea capitalului social, daca este mai mare de 10%, se afişează la sediul cooperativei agricole. Reducerea poate fi operata numai după 30 de zile de la data afişării;
Părţile sociale pot fi cesionate, de regulă, între membrii cooperatori, donate si lăsate moştenire. Cesionarea si donarea părţilor sociale persoanelor din afara cooperativei agricole se pot face numai cu aprobarea adunării generale şi numai dacă cumpărătorul sau dobânditorul, după caz, solicită  înscrierea in cooperativa agricolă;
Cooperativa agricola nu poate restitui valoarea părţilor sociale decât in caz de deces, retragere sau excludere a unui membru cooperator, precum si in cazul dizolvării cooperativei agricole. art. 15

Organele de conducere ale cooperativei agricole sunt adunarea generala si consiliul de administratie.(art. 22)
(1) Adunarea generala este alcatuita din membrii fondatori si membrii cooperatori care au aderat la actul constitutiv al cooperativei agricole. Adunarea generala poate avea caracter ordinar sau extraordinar.
(2) Prin statut se stabilesc modalitatile de convocare a adunarii generale ordinare si extraordinare, cvorumul de lucru si modul de functionare.
(3) Membrii cooperatori pot fi reprezentati în cadrul adunarilor generale de catre alti membri cooperatori pe baza de procura. Actul constitutiv va reglementa conditiile reprezentarii.
(4) Hotarîrile adunarii generale se iau cu votul a doua treimi din numarul membrilor cooperatori participanti la dezbateri.
(5) Adunarea generala ordinara a cooperativei agricole se tine cel putin o data pe an, în primele 3 luni care urmeaza dupa încheierea exercitiului financiar.(art. 23)

(art.24) Adunarea generala ordinara are urmatoarele atributii:
a) aproba situatia financiara anuala, bugetul de venituri si cheltuieli, repartizeaza profitul net sau acoperirea pierderilor, precum si descarcarea de gestiune a consiliului de administratie;
b) aproba structura organizatorica si functiile de conducere, conditiile de alegere, revocare si demitere a persoanelor cu functii de conducere, precum si limitele în care acestea isi exercita atributiile;
c) aproba si modifica statutul, înscrierea, excluderea membrilor din cooperativa agricola, precum si contestatiile celor carora li s-a respins înscrierea sau ale celor exclusi;
d) alege reprezentantii delegati la adunarile generale ale uniunilor de ramura sau uniunii centrale, stabileste indemnizatiile membrilor consiliului de administratie si cenzorilor, înlocuirea sau sanctionarea administratorilor, modificarea si completarea obiectului de activitate al cooperativei agricole;
e) aproba constituirea sau majorarea cotei minime de rezerva, precum si modul de utilizare a rezervei statutare;
f) alege organele de conducere si cenzorii;
g) numeste, atunci cînd legea o cere, un verificator si/sau un auditor intern;
h) adopta orice alte decizii rezervate adunarii generale ordinare prin statut.

art. 25 (1) Adunarea generala extraordinara se întruneste ori de câte ori este necesar a se lua o hotarîre pentru:
a) mutarea sediului cooperativei agricole;
b) prelungirea duratei de functionare a cooperativei agricole;
c) majorarea capitalului social;
d) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui;
e) fuziunea cu alte cooperative agricole sau divizarea;
f) dizolvarea si lichidarea cooperativei agricole;
g) schimbarea tipului de cooperativa agricola;
h) majorarea valorii nominale a partilor sociale;
i) înfiintarea sau desfiintarea de filiale, agentii, sucursale, reprezentante si de sedii secundare;
j) ipotecarea, gajarea sau înstrainarea imobilizarii corporale a cooperativei agricole;
k) încheierea de contracte de asociere între cooperativa agricola si alte persoane juridice si fizice;
l) participarea cooperativei agricole la constituirea cu capital social la alte persoane juridice;
m) emisiunea de obligatiuni cooperatiste;
n) înscrierea de noi membri.
(2) Pentru întrunirea si tinerea valabila a adunarii generale extraordinare, cînd statutul nu dispune altfel, este necesara prezenta a doua treimi din numarul membrilor.
(art. 27)  (1) Administrarea cooperativelor agricole este asigurata de catre consiliul de administratie. Consiliul de administratie este constituit dintr-un numar impar de membri, dar nu mai putin de 3 membri, care se aleg prin vot secret de adunarea generala pe o perioada de 4 ani, în conditiile prevazute de statut. Primii administratori sunt alesi de membrii fondatori.
(2) Consiliul de administratie se întruneste lunar, se convoaca de catre presedinte si adopta decizii prin vot în prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai.

Consiliul de administratie are următoarele atributii (cf. art. 28):
a) asigura respectarea statutului si ducerea la îndeplinire a hotarârilor adunarii generale;
b) prezinta spre aprobare adunarii generale programul anual privind activitatea economico-financiara si bugetul de venituri si cheltuieli;
c) analizeaza trimestrial activitatea economica si financiara a cooperativei agricole;
d) stabileste numarul si structura personalului angajat al cooperativei agricole;
e) angajeaza si demite membrii conducerii executive;
f) organizeaza actiuni de cooperare cu alte cooperative, cu aprobarea adunarii generale;
g) pune la dispozitie cenzorilor mijloacele necesare exercitarii atributiilor ce le revin;
h) prezinta adunarii generale, la finele executiei financiare, raportul anual de activitate si raportul de gestiune.

(art. 35)  (1) Presedintele consiliului de administratie al cooperativei agricole nu este salariat. El poate fi remunerat potrivit hotarîrii adunarii generale.
(2) Atributiile presedintelui consiliului de administratie sunt stabilite prin statut. Consiliul de administratie poate sa-i delege presedintelui o parte din atributiile proprii.

Mijloacele financiare ale cooperativei agricole sunt formate din (cf. art. 44):
a) aport la capitalul social;
b) profitul rezultat din activitatea desfasurata de cooperativa agricola;
c) surse atrase din sistemul financiar-bancar, al creditului agricol si altele asemenea;
d) taxele de înscriere platite de membrii cooperatori, donatii, sponsorizari, subventii, granturi, fonduri nerambursabile si alte mijloace financiare.

(art.47(1)) Proprietatea cooperativei agricole se compune dintr-o parte divizibila si o parte indivizibila.
(2) Partea indivizibila poate fi împartita între membrii cooperatori în caz de dizolvare si lichidare sau, dupa caz, poate fi returnata în forma valorica membrilor cooperatori retrasi din cooperativa agricola, proportional cu valoarea partilor sociale subscrise si varsate.

art.58 (1) Uniunile de ramura se înfiinteaza prin asocierea voluntara a cooperativelor agricole care isi desfasoara activitatea în acelasi domeniu.
(2) O data cu înfiintarea uniunii de ramura, fiecare cooperativa agricola isi poate preciza optiunea pentru aderarea ei la uniunea de ramura a cooperativelor agricole.

(art.59) Infiintarea uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole se poate face în baza statutului prin asocierea a cel putin 5 cooperative agricole de profil.

(art.60)(1) Uniunile de ramura ale cooperativelor agricole functioneaza ca organisme reprezentative fara scop patrimonial, nonprofit, cu personalitate juridica si se înregistreaza în registrul de asociatii si fundatii. Scopul lor este de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare care sa contribuie la dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si metodelor de crestere a eficientei economice si de specializare si concentrare a activitatii cooperativelor agricole.
(2) Uniunile de ramura ale cooperativelor agricole au urmatoarele atributii:
a) sprijina cooperativele agricole cooperatoare în domeniile economice, tehnice, financiare, bancare si altele asemenea, pe principiul mutualitatii;
b) reprezinta, pe baza mandatului conferit, interesele cooperativelor agricole cooperatoare în fata institutiilor publice si a instantelor judecatoresti, interne si internationale;
c) promoveaza cooperarea între cooperativele agricole si agenti economici din tara si din strainatate.
(3) Uniunea de ramura actioneaza pentru dezvoltarea si ameliorarea productiei agricole, precum si pentru promovarea initiativelor cu caracter social si cultural, în interesul cooperativelor agricole membre prin urmatoarele:
a) asigura asistenta tehnica, juridica si de interese în favoarea cooperativelor agricole membre;
b) coordoneaza efectuarea de studii si cercetari în agricultura, înfiintarea de cîmpuri experimentale si activitatea de difuzare a experientei avansate în domeniu.
(4) Prin actul constitutiv al uniunilor de ramura se stabilesc:
a) scopul si mijloacele de realizare a acestuia;
b) delimitarea teritoriala a zonei de activitate;
c) contributia membrilor cooperatori la formarea capitalului uniunii de ramura si criteriile de participare la adunarile generale;
d) modul de dobîndire si de pierdere a calitatii de asociat;
e) modul de încetare a activitatii uniunilor de ramura.

(1) Cooperativele agricole asociate în uniunile de ramura pot constitui federatii, dupa cum urmeaza (art.61):
a) federatii de marketing, care asigura valorificarea produselor agricole;
b) federatii de asigurare mutuala a membrilor cooperatori.
(2) Federatiile au scop nepatrimonial, se constituie la nivel regional si pot infiinta numai sedii secundare.

Cf.  art. 70    Uniunea Centrala a Cooperativelor Agricole este o organizatie profesionala, coordonatoare, nonprofit, cu personalitate juridica si apolitica.

Cf. art 71 Uniunea Centrala a Cooperativelor Agricole se constituie prin asocierea voluntara a uniunilor de ramura, reprezinta si apara drepturile si interesele acestora În fata puterii legislative, executive, judecatoresti si În fata organizatiilor si agentilor economici din tara si din strainatate.
Modul de constituire, drepturile si obligatiile membrilor, alegerea organelor de conducere si competentele acestora, formarea patrimoniului social initial, fondurile necesare cheltuielilor proprii, precum si dispozitiile privind functionarea, dizolvarea si lichidarea Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole se stabilesc prin statut. art. 72



2.7. Unele limite ale cooperativelor şi modalităţi de atenuare


1. Contradicţia dintre structura egalitară a grupului de membri şi structura ierarhică a organizării activităţii cooperativei.
Contradicţia poate fi numai ameliorată, dacă structura ierarhică (preşedinte, consiliu de administraţie, etc.) este acceptată ca fiind necesară desfăşurării activităţii cooperativei.

2. Riscul nivelării performanţelor. Conceptul de egalitate al membrilor contrazice performanţa individuală încurajând nivelarea acesteia către cota manifestată de cei mai neperformanţi membri.
Poate fi evitat acest risc, atunci când toţi membrii cooperatori depun eforturi susţinute şi constante, sau când este acceptată participarea indivizilor la succesul cooperativei în acord cu eforturile fiecăruia.

3. Apariţia unor subgrupuri. Chiar dacă grupul iniţial este omogen prin prestarea funcţiilor de conducere pot apare subgrupuri cu drepturi şi puteri diferite de ale celorlalţi, care îşi pot dezvolta propriile interese.
Se poate evita atunci când atribuirea funcţiilor de conducere este acceptată voluntar de membri prin rotaţie.

4. Conflicte în repartizarea profitului. Apar mai ales când se practică un sistem de bonus pentru personalul de conducere specializat.
Se poate evita atunci când conducătorii se regăsesc printre membrii cooperatori.

5.  Capital redus. Datorită principiului: un om, un vot, membrii cooperatori nu sunt stimulaţi să realizeze investiţii de capital.
Prin decizia membrilor se poate modifica politica acumulării de capital.

6. Lipsa personalului calificat printre membri.
Se recomandă creşterea gradului de educare a
membrilor,  consultanţa de specialitate, angajarea
unui specialist, dacă statutul permite aceasta.



2.8. Descrierea sumară a câtorva tipuri de cooperative agricole

1. Cooperativa agricolă de producţie

Definiţie

Organizaţie în care membrii cooperatori păstrează dreptul de proprietate, se asociază voluntar pe termen limitat, cu pământul şi alte bunuri pe care le deţin în scopul obţinerii de produse agricole, activitate ce poate fi completată de sortare, ambalare, prelucrare, etc.

Avantaje

•    Concentrarea terenurilor şi folosirea tehnologiilor moderne.
•    Culturi mai profitabile.
•    Capacitate crescută de negociere.
•    Mai multe informaţii specializate despre piaţă.
•    Mai multe servicii şi mai bune, oferite de companii de specialitate .
•    Contracte cu unităţi de prelucrare.
•    Consultanţă tehnică.
•    Management superior.
•    Economii de cheltuieli la aprovizionare, achiziţionare / utilizare de echipament agricol şi desfacere.
•    Creşterea producţiei şi a profitului.
•    Folosirea mai eficientă a forţei de muncă.
•    Evitarea concurenţei între producătorii asociaţi.

2. Cooperativa de aprovizionare

Definiţie
Cooperativa de aprovizionare efectuează contra cost, pentru proprii membri, achiziţionarea în comun de produse necesare desfăşurării activităţilor agricole sau neagricole.

Avantaje
•    Capacitatea crescută de negociere cu furnizorii, inclusiv cu băncile.
•    Gamă mai largă de produse ce pot fi puse la dispoziţia membrilor prin creşterea intersului furnizorilor pentru client (cooperativa), care poate absorbi partizi mai mari de marfă, comparativ cu solicitările micilor producători (caracterizate prin achiziţii  nediversificate şi în partizi mici).
•    Informaţii sporite despre furnizori şi produsele oferite: preţ, calitate, condiţii de livrare etc.
•    Modernizarea cunoştinţelor tehnice datorită promovării noilor echipamente şi tehnologii de către furnizori.
•    Preţuri mai scăzute prin achiziţii en-gross.
•    Preţuri mai scăzute favorizate de concurenţa dintre furnizori.
•    Servicii mai bune la: livrare, transport, depozitare, etc.
•    Contracte ferme ce garantează condiţiile negociate.

3.    Cooperativa de desfacere (marketing)

Definiţie
Cooperativa de marketing este acea formă asociativă prin care producătorii îşi propun să-şi valorifice produsele la cel mai bun preţ,

Avantaje
-    Capacitate crescută de negociere în reprezentarea intereselor membrilor.
-    Posibilitatea asigurării unei oferte de dimensiuni sporite comparativ cu micii producători.
-    Stimulează obţinerea unor partizi de producţie semnificativi, omogeni şi de calitate superioară.
-    Asigură continuitatea vânzării.
-    Asigură acces la pieţe şi preţuri mai bune (reducerea numărului de intermediari şi atenuarea diferenţelor dintre preţul la poarta fermei şi preţul la utilizatori).
-    Stimulează calificarea personalului în cunoaştere pieţei.
-    Concurenţa dintre membrii cooperativei este înlocuită de colaborare şi creşte competitivitatea mărfii livrate.








3 GRUPURI SI ORGANIZATII DE PRODUCATORI

Organizaţia comună de piaţă reprezintă un ansamblu de reglementări stabilite prin decizii comunitare şi care au ca scop controlul producţiei şi comerţul produselor agricole din toate statele membre, înlocuind progresiv organizaţiile naţionale de piaţă acolo unde acest lucru era necesar.
Organizaţiile comune de piaţă urmăresc în principal atingerea obiectivelor PAC, în special reglarea pieţelor, asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricutori şi creşterea productivităţii agricole, acoperind în jur de 90% din producţia agricolă comunitară finală. Produsele agricole care fac obiectul unei organizaţii comune a pieţelor sunt: cereale, carne de porc, ouă şi carne de pasăre, fructe şi legume, banane, vin, produse lactate, carne de vită, orez, ulei de măsline şi măsline de masă, zahăr, floricultură, furaje, legume şi fructe procesate, tutun, in şi cânepă, hamei, seminţe, carne de oaie şi capră.
În ultimii ani , pe plan mondial , au apărut schimbări radicale în ceea ce priveşte concepţia asupra agro-bussinesului , a competiţiei globale , a reglementărilor internaţionale , a evoluţiei tehnologice .
Confruntaţi cu un mediu cu reguli noi , fermierii sunt puşi în faţa unei decizii fundamentale : cum să acţioneze mai bine în aceste condiţii de nesiguranţă pentru a realiza exploataţii agricole viabile , rentabile , rezistente la concurenţă pe pieţele de desfacere .
Primul pas de acţiune îl constituie asocierea producătorilor agricoli individuali în forme de asociere cu personalitate juridică conform legislaţiei în vigoare .
Pentru a beneficia de avantajele financiare ale reformei, în cadrul sectorului legume-fructe, este necesar ca aceste forme de asociere cu personalitate juridică să obţină statutul de grup de producători recunoscut preliminar, sau recunoaşterea ca organizaţie de producători.
Pot fi recunoscute ca grupuri sau organizaţii de producători următoarele forme juridice :
•societăţi comerciale  - conform Legii nr. 31 / 1990;
•societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură – conform Legii nr. 36 / 1991;
•asociaţii şi fundaţii – conform Ordonanţei Guvernului nr . 26 / 2000;
•cooperative agricole – conform Legii cooperaţiei nr. 566 / 2000;
= orice altă formă de asociere în agricultură , conform legislaţiei în vigoare ( PFA , AF conform Legii nr. 300 / 2004 ).
Scopul activităţii grupurilor şi organizaţiilor de producători , precum şi  a grupurilor de producători recunoscute preliminar ( conf . art . 13 din OG 37 / 2005 ) este comercializarea în comun a producţiei membrilor , urmărind realizarea următoarelor obiective :
•planificarea şi modificarea producţiei conform cererii pieţei, în special conform condiţiilor de calitate şi cantitate;
•promovarea concentrării ofertei şi plasarea pe piaţă a produselor obţinute de membrii săi;
•reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător;
•promovarea utilizării practicilor de cultivare , a tehnicilor de producţie şi gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător, în special pentru protecţia calităţii apelor , solului şi a peisajului natural , precum şi menţinerea şi promovarea biodiversităţii .
În ţara noastră obţinerea recunoaşterii sau recunoaşterii preliminare ca grup sau organizaţie de producători este reglementată pe domenii de activitate conform următoarelor acte normative;
    Pentru sectorul legume-fructe se poate obţine recunoaştere preliminară ca grup de producători sau recunoaştere ca organizaţie de producători conform Ordinului 684/2007.
    Peentru sectorul agricol, zootehnic şi silvic se poate obţine recunoaşterea ca grup de producători conform OG 37/2005, aprobata prin Legea 337/2005, cu Norme de aplicare aprobate prin Ordinul 171/2006.
    Pentru  piscicultura si acvacultura se poate obţine recunoaşterea ca organizaţie de producători conform Ordinului 772/2007.

3.1. RECUNOAŞTEREA PRELIMINARĂ
A GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI
din sectorul legume-fructe

Recunoaşterea preliminară reprezintă o perioadă de tranziţie de maxim 5 ani pe care grupurile de producători ce au obţinut acest statut , trebuie să o parcurgă pentru a obţine recunoaşterea ca organizaţie de producătoriîn cadrul sectorului legume-fructe.Acest statut se obtine prin punerea în aplicare a unui plan de recunoaşterece prevede măsuri de investiţii în vederea dezvoltării activităţii.

AVANTAJELE RECUNOAŞTERII PRELIMINARE

1.    Recunoaştere la nivel comunitar ;
2.    Sprijin financiar în cadrul Organizării Commune de Piaţă sub forma:
-    ajitor pentru înfiinţare şi activităţi administrative în cuantum de 10% din VPC aferente  ultimului exerciţiu contabil încheiat, pentru primul şi al doilea an , 8%, 6%, 4%,pentru al trilea , al patrulea şi al cincilea an
-    ajutor pentru acoperirea unei părţi din investiţiile necesare pentru obţinerea recunoaşterii ca organizaţie de producători.
3.    Sprijin prin intermediul PNDR sub forma următoarelor măsuri:
-    modernizarea exploataţiilor – Măsura 1.2.1.
-    creşterea valorii adăugate a produselor – Măsura 1.2.3.
-    plăţi de agromediu – Măsura 2.1.4.
-    plăţi de agromediu – Măsura 2.1.4.
-    implementarea proiectelor de cooperare – Măsura 4.2.1.
Aceste avantaje ofera o perioadă de pregătire pentru realizarea investiţiilor necesare atingerii nivelului de dotare şi producţie ce permite recunoaşterea ca organizaţie de producători, statut pe baza căruia pot beneficia de fonduri comunitare pentru investiţii de până la 4,1 % din VPC.

OBŢINEREA RECUNOAŞTERII PRELIMINARE

Recunoaşterea preliminară se poate obtine :
1. De toate grupurile de producători recunoscute de legislaţia naţională anterioară intrării în vigoare a Ordinului 684/2007, ce au depus o cerere prin care au solicitat recunoaşterea preliminară însoţită de toată documentaţia necesară recunoaşterii preliminare;
2. De către orice persoană juridică constituită din producători agricoli , persoane fzice sau juridice, şi care ;
- au ca obiect principal de activitate comercializarea producţiei membrilor,din următoarele categorii de produse : Fructe şi legume,Fructe, Legume, Fructe şi / sau legume destinate procesării, Fructe cu coajă, Ciuperci
- au aprobat un plan de recunoaştere a cărui depunere este condiţionată de ; constituirea grupului din minim 5 membri, VPC comercializată prin intermediul grupului mai mare de 20000 Euro, îndeplinirea anumitor criterii interne de organizare şi funcţionare.
- au depus pentru verificare un dosar pentru recunoaştere preliminară.
Principalele criterii interne de organizare şi funcţionare a unui grup de producători:                                                                                                                            
1.     Să se infiinţeze la iniţiativa producătorilor agricoli
2.  Obiectul de activitate să presupună; planificarea producţieiîn funcţie de cerinţele pieţei, concentrarea desfacerii pe piaţă a producţiei membrilor, reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător, promovarea practicilor de producţie nepoluante.
3.     Să prevadă în actul constitutiv următoarele obligaţii pentru membri :
= să aplice deciziile grupului de producători cu privire la raportarea producţiei , tehnicile de producţie şi protecţia mediului inconjurător;
= să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie prin intermediul grupului de producători;
=  să facă parte dintr-un grup de producători pentru aceeaşi grupă de produse;
=  să pună la dispoziţia grupului de producători informaţii referitoare la suprafeţele cultivate , tipul de cultură , cantităţile recoltate şi vânzările directe în vederea întocmirii statisticilor.
-  plata unor contribuţii financiare pentru înfiinţare şi funcţionare
4 .     Să prevadă în statut sau în actul constitutiv dispoziţii privind :
-- obiectul principal de activitate – comerţ cu ridicata de fructe şi/sau legume
= proceduri de promovare, adoptare şi modificare a deciziilor grupului de producători;
-- reguli de participare a membrilor la adoptarea deciziilor grupului
= penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin conform actului constitutiv, în special pentru neplata contribuţiilor financiare sau pentru nerespectarea hotărârilor adunării generale;
=  reguli de admitere a noi membri, respectiv durata minimă a calităţii de membru care nu poate fi mai mică de un an;
= reguli de excludere şi retragere a membrilor din grupul de producători;
=  măsuri contabile şi bugetare necesare functionării grupului.
Pentru obţinerea recunoaşterii preliminare ca grup de producători se întocmeşte dosar ce trebuie să conţină:
-- cerere de recunoaştere preliminară
--decizia Adunării generale pentru efectuarea demersurilor legale   pentruobţinerea statutului de grup de producători recunoscut preliminar
-- copie legalizată a actului constitutive şi statutului
-- copie a documentului de înregistrare la Registrul comerţului/ a autorizaţiei de funcţionare
-- centralizator pentru fiecare produs şi membru cu valoarea producţiei comercializateîn ultimul exerciţiu contabil încheiat
-- declaraţia membrilor că nu aparţin altui grup de producători pentru aceaşi categorie de produse
-- declaraţie privind programele de finanţare accesate şi stadiul de realizare a acestora
-- angajamentul administratorului persoanei juridice
--dovada deţinerii terenului
-- declaraţie notarială a reprezentantului legal că persoana juridică nu are datorii la bugetul de stat sau bugetul local
-- plan de recunoaştere

Planul de recunoaştere trebuie să conţină:
    descrierea persoanei juridice în cauză privind infrastructura, numărul de membri, detalii despre membri asociaţi, informaţii despre producţia membrilor şi comercializarea acesteia
    informaţii despre sistemul centralizat de facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă calitativă şi valorică a producţiei membrilor
    durata estimată a planului de recunoaştere
    susţinerea financiară a planului de recunoaştere
    măsurile eligibile , cu termenele de realizare a acestora, în vederea obţinerii recunoaşterii ca organizaţie de producători

3.2. RECUNOAŞTEREA ORGANIZAŢIILOR
DE PRODUCĂTORI
din sectorul legume-fructe


Recunoaşterea ca organizaţie de producători se poate obţine de către;
1.    Grupurile de producători recunoscute preliminar care au pus în aplicare un plan de recunoaştere ale cărui rezultate au fost consemnate pozitiv în cadrul raportului annual întocmit de APIA.
2.    Grupurile de producători recunoscute preliminar care solicită recunoaşterea ca organizaţie de producătoriînainte de finalizarea punerii în practică a planului de recunoaştere.
3.    Persoanele juridice constituite din producători agricoli, personae fizice şi/sau juridice care îşi desfăşoară activitatea în sectorul legume-fructe şi respectă următoarele criterii :
a.    să aibă minim 5 membri,
b.    să aibă o valoare a VPC de minim 100000 Euro echivalent în lei
c.    să îndeplinească criteriile  minime de recunoaştere
Criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători :
1.    Înfinţare la libera iniţiativă a producătorilor pentru comercializarea în comun a următoarelor grupe de produse : Fructe şi legume. Fructe. Legume. Fructe şi / sau legume dstinate procesării. Fructe cu coajă . Ciuperci.
2.    Obiectul de activitate să constea în:
-    planificarea şi adaptarea producţiei în funcţie de cererea pieţei,
-    concentrarea şi plasarea pe piaţă a producţiei membrilor,
-    reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător,
-    utilizarea practicilor de cultivare şi tehnicilor de producţie nepoluante.
4.    Actul constitutive să solicite membrilor:
-    să aplice reglementările adoptate de organizaţie,
-    să facă parte din categoria de organizaţii pentru producţia uneia sau mai multor categorii de produse în aceaşi exploataţie,
-    să comercializeze întreaga producţie prin intermediul organizaţiei de producători,
-    să pună la dispoziţie informaţiile solicitate de organizaţie,
-    să plătească contribuţiile financiare.
5.    Actul constitutive să prevadă:
-    proceduri de adoptare , modificare, stabilire, a deciziilor organizaţiei,
-    obligativitatea membrilor de a achita contribuţia financiară,
-    reglementări de urmărire de către membrii a deciziilor din cadrul organizaţiei,
-    penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor,
-    reguli de admitere a noi membrii şi durata calităţii de membru, reglementări contabile şi bugetare necesara funcţionării organizaţiei.
6.    Să respecte următoarele condiţii:
-    să ateste posibilitatea de a-şi desfăşura efficient şi adecvat activităţile,
-    membrii să beneficieze de asistenţă tehnică,
-    să pună la dispoziţia membrilor mijloace tehnice de stocare, ambalareşi comercializareşi să le asigure managementul commercial şi bugetar adecvat

Pentru obţinerea recunoaşterii ca organizaţie de producători , persoanele juridice vor înainta MADR, prin DADR, un dosar ce va cuprinde:
-    cerere prin care solicită recunoaşterea,
-    decizia cu acordul adunării gen